Cum putem multumi lui Allah Preaînaltul pentru toate binecuvântările pe care le-a revărsat asupra noastră?În primul rând:Multumirea si recunostinta o putem arata prin bunatate şi laudand pe cel care a facut lucruri bune pentru noi. Cel care este cel mai demn de multumire si lauda este Allah Preaînaltul, El poate fi glorificat şi înaltat, datorita binecuvantarilor pe care le-a revărsat asupra robilor Lui, atât din punct de vedere spiritual cat si lumesc. Allah Preaînaltul ne-a poruncit să fim multumitori pentru binecuvântările primite, şi nu să le negam.
Allah Preaînaltul spune (interpretarea sensurilor):
În al doilea rând:Cele mai importante persoane care au ascultat această poruncă, şi a mulţumit Domnului lor până când au meritat să fie descrisi ca fiind shaakir şi shakoor (recunoscător) sunt Profetii si Mesagerii (paceaşi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui).
Allah Preaînaltul spune (interpretarea sensurilor):
În al treilea rând:Allah Preaînaltul a menţionat unele dintre binecuvântările pe care le-a revărsat asupra sclavilor Lui, şi ne-a poruncit să fim recunoscători pentru ele, şi ne-a spus că puţini dintre robii Lui ii aduc multumire.:
Allah Preaînaltul spune (interpretarea sensurilor):
Printre binecuvântările spirituale, El menţionează (interpretarea sensurilor):
Există multe alte binecuvântări. Am mentionat doar câteva dintre aceste binecuvantari aici; lista cu toate dintre ele este imposibilă,ca Allah Preaînaltul spune (interpretarea sensurilor):
Apoi, Allah Preaînaltul ne-a binecuvântat şi ne-a iertat neajunsurile noastre în a da mulţumiri pentru aceste binecuvântări. El spune (interpretarea sensurilor):
Musulmanul cere întotdeauna de la Domnul său să-l ajute să ofere multumire lui, daca Allah Preaînaltul nu ar ajuta sclavul Lui, el nu ar fi în măsură să mulţumească. Prin urmare, este prescris în Sunnah sa cerem ajutor de la Allah Preaînaltul pentru a putea multumi.
A fost relatat de la Mu'aadh ibn Jabal ca Mesagerul lui Allah(pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) i-a luat mîna şi a spus: "O Mu'aadh, te iubesc in numele lui Allah, , te iubesc in numele lui Allah." , a spus el, "te sfătuiesc, o Mu'aadh, sa nu uiti sa spui la fiecare rugaciune: O, Allah ajuta-ma sa imi amintesc de Tine, iti mulţumesc si ma inchin tie."
Relatat de Abu Dawood (1522) and al-Nasaa’i (1303)
Recunoştinţa pentru binecuvântări are un motiv intemeiat de a creste, astfel cum Allah Preaînaltul spune (interpretarea sensurilor):
În al patrulea rand:Cum poate o persoana sa mulţumească Domnului pentru binecuvântarea lui cea mai mare?
Recunoştinţa lui ar trebui să îndeplinească toate condiţiile necesare, acestea sunt recunoştinţe ale inimii, recunoştinţe ale limbii şi recunoştinţe ale actiunilor fizice.
Ibn al-Qayyim ( Allah sa aiba mila de el) a spus:
Recunoştinţa poate fi în inima, în supunere şi umilinţă, la nivelul limbii, în laudă şi recunoaştere, precum şi în actiunile noastre, prin mijloace de ascultare şi supunere.
[ Madaarij al-Saalikeen (2/246) ]
Detalii:1.Recunostinta inimiiIntelegem faptul că inima simte maretia binecuvântărilor pe care Allah Preaînaltul le-a revarsat asupra sclavul Lui, şi este pe deplin constienta că cel care a dăruit aceste binecuvântări este Allah singur, cu nici un partener sau asociat.
Allah Preaînaltul spune (interpretarea sensurilor):
Această confirmare nu este mustahab, ci mai degraba este obligatorie.
Shaykh 'Abd al-Rahmaan al-Sa'di (Allah sa aiba mila de el) a spus:
“Oamenii trebuie să-I atribuie binecuvântările lui Allah Preaînaltul,si sa le recunoască pe deplin. Astfel, el va atinge Tawheed-ul complet.Oricine neagă binecuvantarea lui Allah Preaînaltul in inima lui sau pe limba lui,este un kaafir şi nu are nimic de-a face cu Islamul.”Oricine afirmă în inima lui că toate binecuvântările vin de la Allah Preaînaltul, dar, uneori, el le atribuie doar verbal Lui Allah şi, uneori, le atribuie doar lui însuşi, sau acţiunilor sale, sau eforturilor altcuiva - aşa cum se întâmplă pe buzele multor oameni - acest lucru este ceia ce persoana in cauza trebuie să regrete , nu ar trebui atribuit binecuvântări pentru oricine, cu excepţia Creatorul lor, şi el trebuie să depună eforturi pentru a face acest lucru, deoarece credinţa şi Tawheed nu pot fi atinse decât prin atribuirea binecuvântărilor la Allah Preaînaltul.
Recunoştinţa este una dintre bazele credinţei si are trei piloni:confirmarea din inima ca toate binecuvântările care au revarsat asupra lui, şi asupra altora ,vin de la Allah Preaînaltul, şi vorbesc despre ele, lăudându-L pe Allah Preaînaltul pentru ele, şi folosindu-le,să asculte de Cel ce le-a trimis şi să se închine Lui.
Al-Qawl al-Sadeed fi Maqaasid al-Tawheed (p. 140)
Allah Preaînaltul descrie situaţia celui care neagă atribuirea de binecuvântări. Allah Preaînaltul spune (interpretarea sensurilor):
2. Recunoştinţa limbiiÎn ceea ce priveşte recunoştinţa limbii, aceasta este recunoaşterea verbala a binecuvantarii ( după cea crezând din inima);insemnand afirmarea ca cel care acordă binecuvântarea este Allah Preaînaltul într-adevăr, şi isi păstreaza limba ocupată cu lauda pentru Allah Preaînaltul, numai El merita să fie glorificat şi înălţat.
Allah Preaînaltul explica (interpretarea sensurilor) binecuvântările Lui pentru sclavul Lui Muhammad (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui):
Ibn Katheer ( Allah sa aiba mila de el) a spus:
„De exemplu, ai fost sărac şi în nevoie, atunci Allah Preaînaltul te-a facut bogat şi independent de mijloace,deci vorbeste de binecuvântarea lui Allah acordata tie.”
[Tafseer Ibn Katheer (8 / 427)]
S-a relatat că Anas ibn Maalik a spus: Mesagerul lui Allah (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) a spus: "Allah este multumit cand o persoană mănâncă unele produse şi apoi il lauda pentru aceasta, sau care bea ceva şi apoi il laudă pentru aceasta. "
Relatat de Muslim (2734)
Abu’l-‘Abbaas al-Qurtubi (Allah sa aiba mila de el)a spus:
Lauda înseamnă aici recunoştinţă, şi am văzut mai sus că lauda poate lua locul de recunoştinţă, dar recunoştinţa nu poate lua locul de laudă. Acest lucru indică faptul că recunoştinţa pentru binecuvântările - chiar dacă acestea sunt câteva - este un mijloc de a atinge placerea lui Allah Preainaltul, El poate fi înălţat, este cea mai nobilă situaţie a oamenilor Paradisul. Când oamenii din Paradis spun:
"Tu ne-ai dat noua ceea ce nu ai dat niciunei dintre creatiile Tale!" Allah Preainaltul le zice:
"Să nu vă dau ceva mai bun decât asta?" Ei vor spune,
"Ce este aceasta? Nu Ai luminat Tu fetele noastre, şi ne-ai primit pe noi in Paradis şi ne-ai salvat de la Iad? "El va spune:
" Voi aseza binecuvantarea Mea asupra voastră, şi nu voi mai fi supărat pe voi după aceasta. "Recunoştinţa este un mijloc de a atinge aceasta mare onoare, deoarece ea implică recunoaşterea primirii de binecuvântări şi afirma ca numai Creatorul da aceste binecuvântari, EL este cel care determina o binecuvantare să ajungă la robul sau, ca o onoare şi favoare pentru el, şi că omul este sarac si are nevoie de această binecuvântare. Deci, aceasta este o recunoaştere a drepturilor şi mărinimia Lui Allah Preainaltul.
Al-Mufhim lima ashkala min Talkhees Kitaab Muslim (7/60, 61)
Prin urmare, unii dintre salafi au spus:
Cine ascunde o binecuvantare o neaga,dar cine se manifesta si vorbeste despre ea acesta da multumire.Ibn al-Qayyim (Allah sa aiba mila de el) a spus, comentând acesta:
Aceasta se bazează pe cuvintele: "Când Allah Preainaltul dăruieşte o binecuvântare asupra unei persoane, El iubeşte efectul binecuvântării Lui asupra robului Sau."
Madaarij al-Saalikeen (2/246)
A fost relatat de la Abd 'Umar ibn' al-'Azeez (Allah sa aiba mila de el).Acesta a spus:
“Amintiti-va unul altuia de binecuvântări, pentru a va mentine recunostinta.”3. Recunostinta actiunilor fiziceIntelegem utilizarea unor activitati fizice, în ascultare lui Allah Preainaltul şi menţinerea lor de la comiterea unor păcate şi acte de nesupunere, pentru ca aceasta Allah Preainaltul a interzis.
Allah Preainaltul spune (interpretarea sensurilor):
'Aisha (Allah sa fie multumit de ea!) a relatat ca Profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) se ruga noaptea pana ce i se umflau picioarele, iar ea i-a spus : "De ce faci asta , O, Trimis Al Lui Allah, de vreme ce Allah ti-a iertat pacatele precedente si ulterioare?" El a raspuns : "De ce sa nu fiu un rob multumitor?"
Relatat de Bukhari(4557) si Muslim(2820).
Ibn Battaal (Allah sa aiba mila de el)a spus:
Al-Tabari a spus:opinia corecta privind aceasta este ca recunoştinţa persoanei se face afirmând că acest lucru este de la Allah Preainaltul si de la nimeni altcineva, afirmarea acestui fapt este o acţiune şi este confirmată de acţiune. În ceea ce priveşte afirmaţia care este contrazisă de acţiune, cel care face acesta nu merită să fie numit recunoscător la toate,dar poate fi numita recunoştinţă a limbii.Dovezi că acest lucru este adevărat sunt cuvintele lui Allah Preainaltul in (interpretarea sensurilor): .
“Lucrati, voi neam al lui David, [dupã legea lui Allah], pentru a-I aduce multumire!” [Saba '34:13]. Este bine cunoscut faptul că El nu le-a comandat, atunci când a spus acesta , să afirme binecuvântările Lui, pentru că ei nu au negat faptul că aceasta a fost o favoare de la El pentru ei. Mai degrabă El le-a poruncit să aduca mulţumire pentru binecuvântările Sale prin ascultarea Lui în acţiunile lor. În mod similar, Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui), atunci când picioarele i se umflase cand el se ruga pe timp de noapte, a spus: :
"De ce sa nu fiu un rob multumitor? "Sharh Saheeh al-Bukhaari (10/183, 184).
Abu Haroon (Allah sa aiba mila de el) a spus:" Am intrat la Abu Haazim, şi i-am zis: Allah sa aiba mila de tine, ce este recunoştinţa din ochi? El a spus: Dacă vezi ceva bun cu ei, menţionează, şi dacă vezi ceva rău cu ei, ascunde. I-am spus: Care este recunoştinţa din urechi? El a spus: Dacă auzi ceva bun cu ele, amintesteti, şi dacă auzi ceva rău cu ele,uita."
Ibn Rajab al-Hanbali (Allah sa aiba mila de el)a spus:Recunoştinţa este de două feluri:
a)Una dintre ele este obligatorie.Aceasta presupune facerea unor acţiuni obligatorii şi evitarea lucrurilor haram. Acest lucru este esenţial şi este suficient ca recunoştinţă pentru aceste binecuvântări.
- Prin urmare, unul dintre salafi a spus:Recunostinta inseamna renuntarea la păcat.
- Iar altul dintre ei a spus: Recunostinta nu înseamnă utilizarea oricarei binecuvântării pentru a te ajuta a te supune Lui.
Abu al-Haazim Zaahid a menţionat ca recunoştinţa tuturor actiunilor fizice înseamnă abţinerea de la păcat, şi trebuie folosita pentru a te ajuta a face acte de ascultare. Apoi a zis:
"Cel care dă graţie cu limba lui, dar nu da mulţumire cu toate actiunile sale fizice, asemănarea lui este acel om care are o manta şi o ţine de marginea ei, dar nu o pune pe el, asa ca nu ii este de nici un folos împotriva frigului,caldurei ,ploii sau ninsorii."b) Al doilea tip de mulţumire este acela mustahab,atunci când, după acţiunile obigatorii evita lucrurile haram, o persoană face astfel acte de cult. Acesta este gradul celor care merg mai departe şi mai aproape de Allah.
Jaami’ al-‘Uloom wa’l-Hukam (p. 245, 246)
In concluzie:-În scopul nostru de a fi recunoscători Domnului pentru binecuvântările pe care acesta
le-a revărsat asupra noastra, trebuie să recunoaştem în inima că dătătorul de aceste binecuvântări este Allah, El poate fi înălţat, astfel încât să-L cinstim, şi sa recunoaştem aceasta prin vorbe, astfel încât să-L laudam după trezirea din somn pentru că ne-a dat o viaţă nouă, şi după ce mancam şi bem pentru tot ceea ce el ne-a daruit, şi aşa mai departe,pentru toate binecuvântările pe care le-a revarsat in viata noastra.
-Aducem mulţumiri prin actiunile noastre fizice, nu prin a vedea sau auzi păcate sau rele, cum ar fi cantatul sau bârfă, nu trebuie sa umblam cu picioarele noastre prin locuri haram; nu folosim mainile pentru a comite rele. Mulţumirea nostra prin aceste activitati include citirea Coranului şi cărţilor de cunoştinţe, de a asculta lucruri benefice şi utile, etc.
-Amintiţi-vă că recunoştinţa pentru binecuvântările primite este o binecuvântare, astfel încât sa continuam să ne bucuram de binecuvântările Domnului nostru, mulţumindui lui Allah Preainaltul pentru aceste binecuvântări şi lăudându-L pentru ajutorul Lui.
Noi ii cerem lui Allah, să ne ajute să facem ceea ce El iubeşte si ceea ce Lui îl place.
................ Allah stie cel mai bine.
Sursa:
www.islamqa.com